Cand Dusmanul Loveste

Charles Stanley in cartea sa, “Cand Dusmanul Loveste,” spune, “Trebuie sa ne fie clar urmatorul punct, fratii si surorile nu sunt dusmanii nostri…Trebuie sa recunoastem ca diavolul incearca sa ne orbeasca, sa ne insele astfel incat sa ajungem divizati si in razboi unii cu altii. in loc sa ne razboim cu el! Inamicul real este diavolul si fortele sale care actioneaza in spatele scenei in fiecare caz de asalt spiritual.”
Nimanui nu-i place sa admita faptul ca uneori ii permitem diavolului sa ne influenteze sa spunem sau sa facem lucruri pe care nu ar trebui sa le facem sau sa le spunem. Dar adevarul este ca asta se intampla si noi trebuie sa recunoastem asta si sa gasim puterea si dorinta sa ne iertam unii pe ceilalti.
Ascultati ce spune Domnul Isus despre Satan in Ioan 10:10. El spune, “ Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.”

#1 Sa fure
- Satan vrea sa fure bucuria ta. El vrea sa te faca cat de mizerabil se poate. Din nefericere el poate folosi tot felul de circumstante, dificultati si probleme pentru a-si indeplini scopul.
- Satan vrea sa fure dragostea ta… El vrea sa fure dragostea ta pentru Domnul, dragostea ta pentru familie, dragostea pentru biserica ta. El de multe ori te va prosti cu tot felul de pofte carnale ca sa te faca sa pacatuiesti.
- Satan vrea sa fure pacea ta…Dumnezeu vrea sa-ti dea pacea Lui care intrece orice pricepere. Satan fura aceasta pace prin lucruri pe care le aduce in viata ta si iti da ingrijorare si frica.

#2 Satan vine sa ucida…
- El vrea sa ucida entuziasmul tau pentru impartasirea credintei. El stie ca daca te va face sa te simti mizerabil atunci si sansele sa mai ai dorinta de a spune altora vor fi reduse.
- El vrea sa ucida dorinta ta pentru a fi credincios Domnului. El stie ca daca reuseste sa te faca neascultator si impotrivitor fata de ceea ce stii ca este voia Domnului, atunci el va putea folosi neascultarea ta impotriva ta. El va face orice ii sta in puteinta sa te faca sa te simti nevrednic de dragostea lui Dumnezeu si de chemarea lui Christos.
- El vrea sa ucida constiinta ta, astfel incat sa nu mai ai nici un pic de sensibilitate fata de lucrurile duhovnicesti stiind ca daca umbli in fire si nu in duhul nu mai ai aceasi perceptie asupra lucrurilor spirituale.

#3 Satan vine sa distruga…
- El vrea sa distruga relatiile tale… In mod special ii place sa distruga relatiile pe care le ai cu fratii tai crestini. El stie ca ii este mai usor sa ajunga la tine daca nu ai dreagostea si sustinerea celorlalti credinciosi. Asa ca el v face orice sa distruga prietenia si partasia pe care o apreciezi cel mai mult.
- El vrea sa distruga marturia si influenta ta crestina…El te fa face sa faci sau sa spui ceva in mod public astfel incat actiunea ta sa aduca condamnare peste biserica. El stie ca cei necredinciosi se vor uita la tine si te vor lua ca pe o scuza sa nu merarga la biserica.
-Satan vrea sa-ti distruga familia…el va folosi orice, de la alcool la droguri de la pornografie la infidelitate sau curivie pentru a-si realiza scopul. El stie ca daca iti distruge familia realizeaza un mare cutremur in sistemul tau de siguranta.
- El mai vrea sa distruga si biserica Domnului Isus..nu numai aceasta biserica ci fiecare biserica ci orice biserica care are un fundament biblic solid. El va folosi invatatura falsa, predicatori falsi sau divergentele si partidele pentru a crea dezbinarea si distrugera bisericii.
In cartea citata mai sus, “Cand Dusmanul Loveste” Charles Stanley mai spune, “Diavolul va cauta in mod constant sa separe soti de sotii, parinti de copii, angajati de angajatori. El caută sa distrugă prieteni si sa dezbine biserici.”.

Un alt fel de fericiri...

Asa cum Domnul Isus descrie fericirile in predica de pe munte saptamana aceasta ceva mi-a atras atentia si am observat ca si cel rau - DIAVOLUL are fericirile lui. Privind putin mai atent la ele putem sa vedem cum sa nu il lasam sa castige nimic de la noi. In 1 Petru 5:8,9 ni se spune despre un leu, care este cel rau si care doreste sa ne ingita iar noi nu ar trebui sa-i dam satisfactia aceasta si ar trebui sa ne impotrivim kui nelasand sa castige nimic din vietile noastre.

1.Ferice de cei ce sunt prea obosiți, prea ocupați, prea distrași să petreacă un ceas pe săptămână cu ceilalți frați creștini - ei sunt cei mai buni lucrători ai mei.
2.Ferice de acei creștini ce așteaptă să fie invitați și așteaptă să li se și mulțumească – eu pot să-i folosesc
3.Ferice de cei sensibili care nu mai merg la biserică - ei sunt misionarii mei.
4.Ferice de cei ce fac probleme – căci ei vor fi chemați copii ai mei.
5.Ferice de cei ce se plâng – căci plângerile lor sunt cântec pentru urechile mele.
6.Ferice de cei ce țin o lista cu greșelile predicatorului – căci ei nu beneficiază cu nimic din predicile lui.
7.Ferice de membrul bisericii care așteaptă să fie invitat la biserica lui – pentru că el este parte a unei problemei și nu a soluției
8.Ferice de cei ce bârfesc – căci ei provoacă certuri și dezbinări ce-mi sunt plăcute..
9.Ferice de cei ce se ofensează ușor – căci ei se vor mânia curând și vor renunța.
10.Ferice de cei ce nu dăruiesc pentru lucrarea lui Dumnezeu – căci cine fură de la Dumnezeu fură pentru mine.
11.Ferice de cei ce spun că-L iubesc pe Dumnezeu și urăsc pe frați și surori – căci ei vor fi cu mine pentru totdeauna.
12.Ferice de tine cel ce auzi aceste lucruri și te gândești că predicatorul vorbește despre altcineva – pentru că te-am dus chiar acolo unde am vrut sa te găsesc.

Prespective, Priviri si Pacate

Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, şi, când colo, tu ai o bârnă în al tău?… Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. (Matei 7:1-5)

Unul dintre lucrurile cele mai ciudate cu care m-am confruntat in ultima vreme este ”neprihănismul” de sine care te face să-i privești și să-i judeci pe ceilalți prin ochelarii tăi cu lentile bifocale. Printr-o parte a lentilei te privești pe tine și te vezi așa cum crezi că este cel mai bine- cel mai pocăit, cel mai sfânt, cel mai dedicat, cel mai cel… și nimeni nu e ca tine, iar prin cealaltă parte a lentilei îi privești pe ceilalți și vezi numai ce nu-ți place. Singura problemă în toată această ecuație este că cel mai probabil ți-ai pus invers ochelarii și nu mai vezi așa cum ar trebui. Cred că e vremea să ne uităm cu atenție în viața noastră și să nu fim preocupați numai cu neprihănirea așa cum o percepem noi ci să-I cerem Domnului o neprihănire care nu se compară cu ceilalți, care nu se uită la ceilalți, care stă smerită înaintea lui Dumnezeu și mulțumește pentru harul prin care a rămas în picioare.

Modul în care percepem lucrurile prin lentilele pe care le punem la ochi s-ar putea sa fie distorsionat de anumite elemente care s-au așezat pe lentilele noastre și care acum par să afecteze total modul în care ne raportam la situațiile din jur. Totul este poate pigmentat din cauza prafului sau încețoșat di cauza anumitor pete de pe lentile. Suntem siguri că noi vedem bine deși toți ceilalți sunt de altă părere, oare ce rămâne de făcut? Mergem înainte cu credința că noi nu ne putem înșela sau începem să vedem cum înlăturăm elementele ce distorsionează imaginea.

Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri. (Matei 6:1)
pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu. (Romani 10:3)

Atentie se lucreaza!

Cum s-au aratat primele raze de soare lucrarile la constructie in tabara au reinceput. Totul decurge normal pentru pregatirea taberelor din acest an. Se lucreaza la izolatia exterioara pentru cladirea principala, la interior-sala de mese, spalator; se mai lucreaza si la cabanele pentru fete. Rugati-va ca Domnul sa intareasca echipele care lucreaza si sa avem si bani necesari pentru a finaliza tot pana ce veti ajunge la tabara in vara asta. Cateva poze cu lucrarile ce se desfasoara acum...

Un simplu creion

Copilul îsi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întreba:
- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la acesta.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut în viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusesti sa le mentii, vei fi totdeauna un om care traieste în buna pace cu lumea.
Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mâna care ne conduce pasii. Pe aceasta mâna o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.
A doua calitate: din când în când trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta înseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pâna la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa întelegi ca a corecta un lucru nu înseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat e faptul ca ne mentinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, îngrijeste-te de ce se întâmpla înlauntrul tau.
Si, în sfârsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca ceea ce faci în viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa încerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.
de Paulo Coelho

La Doctor!

Am fost la clinica Domnului pentru un control de rutină şi am constatat că sunt bolnav:
Când Domnul mi-a măsurat tensiunea, am remarcat că tandreţea mea era foarte scăzută.
Când mi-a verificat temperatura, termometrul indica 40 de grade de anxietate.
Am făcut şi o electrocardiogramă, iar diagnosticul a fost acela că am nevoie de câteva transfuzii de iubire, deoarece arterele mele erau astupate de solitudine şi amărăciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goală.
Am fost la ortoped deoarece nu mai puteam să merg alături de fratele meu.
Nu puteam să îi acord o îmbrăţişare fraternă, pentru că îmi făcusem o fractură când m-am împiedicat de gelozie.
Domnul mi-a mai descoperit o miopie datorită faptului că nu puteam să văd dincolo de aspectele negative ale aproapelui meu.
Când i-am spus Domnului că urechile mele au asurzit, El a constatat că am neglijat să ascult zilnic vocea sa.
În marea sa milostivire, Domnul mi-a oferit o consultaţie gratuită. Astfel eu mă angajez, părăsind această clinică, să nu iau decât remediile naturale pe care Domnul mi le-a prescris în acest moment de adevăr cu mine:

Când mă ridic din pat să beau un pahar de recunoştinţă;
Înainte de a merge la muncă să iau o lingură de pace.
La fiecare oră să aplic o compresă de răbdare şi să înghit un vas de umilinţă.
Spre casă să îmi fac o injecţie cu o bună doză de iubire.
Şi, înainte de a merge la culcare, să iau două capsule de conştiinţă împăcată.

Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toţi!
Însănătoşire grabnică!

Romani 8:28

Noroc sau ghinion...
Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i:

“Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?”

Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul.

Toţi sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să îi vinzi calul lordului. Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat! Ce mare ghinion.”

“Ghinion sau noroc, zise bătrânul, cine ştie?”

Toţi au râs de el. După 15 zile însş calul s-a întors. Şi nu era singur, avea în spate o mulţime de cai sălbatici. El a scăpat din grajd, a curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor s-au luat după el.

“Ce mai noroc!” strigară sătenii.

Bătrânul, împreună cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai.

“Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!”

“Ghinion, noroc, cine poate şti?” le răspunse bătrânul.

După câteva zile de la tragicul accident, soldaţii lordului trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt.

“Ce noroc pe tine!” strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost dusâşi în război, doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.”

Bătrânul le răspunse: “Ghinion, noroc… cine poate şti?”

Viitorul vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mai fericiţi.

Speranta

Speranta; arma cea mai puternica

Winston Churchill a fost intrebat odata de un reporter:”care a fost arma cea mai puternica pe care natiunea britanica a folosit-o impotriva expansiunii naziste „? Fara sa ezite vre-un moment Churchill a raspuns : „cea mai puternica arma a englezilor a fost speranta „ !

Spre deosebire de Churchill, Alexander Solzehnitzen in cartea sa despre Gulagul Nazist , a scris despre condamnatii asa numiti „goners” (plecati, morti inainte ca viata lor sa inceteze) acestia erau oameni care nu mai aveau nici o nadejde , erau morti chiar daca inca mai umblau pe picioare.

Desi unii dintre ei au mai trait citeva saptamini de la momentul condamnarii, pentru ei totul s-a terminat din prima zi. De ce ? Pentru ca au pierdut orice speranta !

Cercetarile medicale au demonstrat ca omul nu poate trai fara speranta. Doctorii stiu ca daca spun unui bolnav ca este in starea terminala, sfirsitul vietii acestuia intervine mai repede. Cind nu mai exista nici o speranta , iar oamenii renunta si nu mai intrevad nici o solutie in fata problemelor vietii, deteriorarea survine mult mai rapid.

Apostolul Petru priveste la lucrurile pe care nu le poate vedea, dar pe care le anticipeaza cu deplina siguranta. Aceasta nadejde i-a intarit inima. Credinta in lucrurile pregatite noua prin Hristos, ne va intari inimile si ne va motiva sa nu renuntam niciodata.

Nu cumva viata ta nu mai are nici un orizont si esti gata sa renunti ? Nu uita ca si pentru tine mai exista speranta , datorita a ceea ce Dumnezeu a pregatit prin Hristos. Poti avea parte de slava viitoare .